România poate cere despăgubiri de la UE pentru vetoul Schengen și traficul de camioane din Ucraina
România s-ar putea adresa Uniunii Europene pentru a solicita compensații din cauza respingerii aderării la zona Schengen și a creșterii traficului de camioane ucrainene, drept urmare țara va trebui să cheltuiască mai mult pentru renovarea infrastructurii. România și-ar putea revendica „pierderile cauzate de neaderare” la zona de liberă călătorie, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
Potrivit calculelor guvernului, neaderarea la zona Schengen a dus la o pierdere de bani echivalentă cu două procente din produsul intern brut (PIB) al României, iar aceasta ar necesita cel puțin două miliarde de euro de la Comisia Europeană pentru renovarea infrastructurii.
România se pregătește să apeleze la Comisia Europeană pentru despăgubiri din cauza refuzului continuu de a adera la spațiul Schengen. În același timp, de la începutul războiului un număr semnificativ de camioane ucrainene tranzitează România, generând costuri considerabile pentru renovarea drumurilor. Toate aceste aspecte au fost aduse în discuție de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care subliniază că veto-ul pus de Austria împotriva aderării României la zona fără control de frontieră reprezintă o pierdere financiară semnificativă pentru țară, iar creșterea traficului generată de camioanele ucrainene implică cheltuieli suplimentare semnificative.
Ministrul Transporturilor din guvernul de coaliție de la București a declarat că a discutat deja această problemă cu comisarul UE pentru Transporturi, Adina Vălean. Acesta a subliniat că, de la începutul războiului din Ucraina, calitatea rețelei rutiere s-a deteriorat considerabil din cauza volumului semnificativ de camioane ucrainene care „inundau” drumurile naționale din România.
„Am trimis deja cererea, care, inclusiv utilizarea rețelei feroviare și a căilor navigabile, se ridică la două miliarde de euro.” a spus Sorin Grindeanu. Potrivit explicației sale, autoritățile de la București ar cere și de la Bruxelles despăgubiri pentru a compensa pierderile suferite de transportatorii români ca urmare a eșecului aderării la Schengen. Potrivit ministrului, articolele de cost exacte vor fi calculate ulterior, dar conform estimărilor sale, România înregistrează o pierdere de aproximativ 2% din PIB ca urmare a blocării sale în afara spațiului Schengen. (PIB-ul României a atins 286,4 miliarde de euro în 2022.) El a adăugat că pierderile ar trebui să includă, printre altele, taxele suplimentare plătite de companiile românești de transport și durata pentru care sunt forțate să aștepte cu vehiculele la punctele de trecere a frontierei.
Oficialii guvernului României au subliniat de mult timp că țara suferă pierderi semnificative din cauza continuării obstrucționării aderării la zona Schengen. Conform acestor oficiali, în plus față de eliminarea controalelor la frontiere (pe segmentele româno-bulgar și româno-maghiar), aderarea la Schengen ar aduce României beneficii economice semnificative, în special prin creșterea volumului exporturilor și consolidarea competitivității exportatorilor.
Bucureștiul estimase anterior că aderarea la Schengen ar putea duce la o creștere de 0,5% a PIB-ului țării. În același timp, transportatorii români se plâng că timpul petrecut la punctele de trecere a frontierei le costă între 800 și 1000 de euro pe camion în fiecare zi.
Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a avertizat că blocarea aderării țării la zona Schengen a cauzat cozi „inacceptabile” la graniță. Această situație a avut un impact grav asupra economiei, a declarat grupul.
România avertizează Austria cu un proces legal pentru aderarea refuzată la Schengen
Deoarece Țările de Jos și Austria s-au opus expansiunii zonei Schengen, la un moment dat, în România s-a cerut boicotarea companiilor olandeze și austriece, precum și a produselor acestora, însă această acțiune a fost doar o flacără de paie. În plus, în timpul recentei sale vizite la Bruxelles, premierul Marcel Ciolacu a făcut lobby în fața liderilor Comisiei Europene pentru a contribui la ridicarea țintei de deficit bugetar public stabilită pentru România la 4,4% pentru acest an.
Premierul social-democrat s-a referit la faptul că România nu poate menține plafonul de deficit convenit din cauza riscurilor asociate războiului din vecinătate și ajutorului acordat Ucrainei și Moldovei. Totodată, Ciolacu i-a atras atenția președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că respingerea României din aderarea la zona Schengen a contribuit și la creșterea deficitului bugetar, cu consecința că veniturile statului au scăzut cu aproape 2 procente.
Premierul României, Marcel Ciolacu, are în vedere să ducă Austria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene dacă aceasta va continua să blocheze intrarea țării în zona de Schengen a Uniunii Europene.
Ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg, a declarat că țara sa rămâne împotriva aderării țărilor la spațiul Schengen din cauza îngrijorărilor continue privind migrația. "Nu este îndreptat împotriva lor, dar avem problema că aproximativ 20% dintre cei care veneau în Austria traversau, de fapt, teritoriul României", a spus el.
Ciolacu a respins ideea că ar exista o creștere a migrației prin România.
Alăturați-vă acum de TIMOCOM Marketplace!